Sergiu Botezatu, originar din Republica Moldova, este doctor în științe economice, cu formare academică la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Central Europeană din Viena și Universitatea Statului New York. Experiența profesională acumulată în peste trei decenii i-a permis să inițieze, coordoneze și susțină proiecte strategice de dezvoltare economică, instituțională și digitală în Republica Moldova și în regiuni precum: Europa Centrală și de Est – Ucraina, Belarus, România, regiunea Balcanică (Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina), Asia Centrală (inclusiv Irak), precum și în Caucaz – Georgia și Armenia, dar și Africa de Nord – în țări precum Egipt și Maroc, colaborând cu organizații precum USAID, PNUD, GIZ, BERD, Development Finance Corporation (DFC) din Statele Unite etc.
A coordonat numeroase inițiative care vizează dezvoltarea economică, modernizarea administrației publice, creșterea competitivității, promovarea exporturilor, agriculturii inteligente, modernizarea sectorului financiar bancar, dar și digitalizarea proceselor guvernamentale.
Printre realizările de care este profund legat se numără dezvoltarea și consolidarea sectorului TIC în Republica Moldova – sector creat practic de la zero și care astăzi contribuie cu aproape 10% la PIB-ul național. De asemenea, Sergiu Botezatu a contribuit esențial la renașterea sectorului viti-vinicol al Moldovei, după embargoul impus de Federația Rusă în 2006. Astăzi, acest sector este complet integrat în piața globală și corespunde în totalitate cerințelor de reglementare ale Uniunii Europene, devenind primul sector economic din Moldova cu aliniere deplină la normele europene.
În ultimii ani, în cadrul mai multor proiecte UNDP, Sergiu Botezatu a contribuit activ la elaborarea Strategiei de Digitalizare a Republicii Moldova 2023–2030, precum și la dezvoltarea unor platforme digitale esențiale, printre care: sistemul digital pentru identificarea și sprijinirea consumatorilor vulnerabili energetic – ca răspuns inteligent la provocările crizei energetice; platforma digitală pentru distribuirea și integrarea refugiaților din Ucraina – o soluție inteligentă necesară gestionării crizei umanitare generate de războiul declanșat de Federația Rusă; și platforma digitală de prognoză a focarelor de COVID-19 – utilizată de Guvern pentru o planificare mai eficientă a intervențiilor de urgență.
Toate aceste proiecte sunt mai mult decât realizări profesionale ale lui Sergiu Botezatu, fiind forme de implicare activă în construcția unei Moldove moderne, reziliente și europene.
Îi mulțumim lui Sergiu Botezatu că a avut amabilitatea să răspundă, pentru cititorii Paginii Sociale, întrebărilor noastre, oferindu-ne astfel șansa să înțelegem mai bine ce înseamnă să îți urmezi drumul profesional cu multă pasiune și cu convingerea că progresul durabil pornește de la cooperare și viziune pe termen lung.
Florin Gh. Iliescu: – Experiența ta profesională remarcabilă, are de-a face și cu numeroase proiecte dezvoltate în alte țări decât Republica Moldova, așadar îți propun să începem dialogul nostru rugându-te să ne explici, pe scurt, despre ce fel de proiecte despre ce este vorba?
Sergiu Botezatu: – Într-adevăr, experiența pe care am acumulat-o în Republica Moldova este completată de o activitate internațională extinsă și diversă, desfășurată în cooperare cu instituții și parteneri internaționali de prestigiu. Prin intermediul proiectelor USAID, am avut oportunitatea de a contribui la extinderea modelului de privatizare în domeniul agricol în întreg spațiul fostei Uniuni Sovietice, un proces esențial în tranziția economică a regiunii.
În colaborare cu Fundația Soros, am promovat dezvoltarea sistemelor de microfinanțare în regiunea Balcanică. Moldova a fost un exemplu de referință prin inițierea și extinderea rețelei de Asociații de Economie și Împrumut – realizate împreună cu Banca Mondială – care au stat la baza mișcării de microfinanțare din țară și au inspirat modele similare în regiune.
În Irak, am creat și condus un proiect USAID de modernizare agricolă în valoare de 650 milioane de dolari SUA, axat pe revitalizarea infrastructurii agricole, mecanizarea producției și reformarea instituțiilor din domeniu. În Ucraina și Republica Moldova, am condus un proiect USAID regional dedicat restructurării Ministerului Politicii Agrare și Alimentației din Ucraina și Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Proiectul a sprijinit armonizarea cadrului instituțional și consolidarea capacităților administrative pentru implementarea politicilor agricole europene.
De asemenea, în Ucraina, Egipt și Maroc, am colaborat cu Development Finance Corporation (DFC) și DCA/USAID pentru dezvoltarea fondurilor de garantare, facilitând astfel accesul IMM-urilor și sectorului agricol la finanțare sustenabilă. În Bangkok, am coordonat o activitate regională de instruire în domeniul competitivității pentru colegii USAID din întreaga regiune asiatică, sprijinind formarea profesională și diseminarea bunelor practici.
Toate aceste proiecte de succes menționate mai sus, dar si multe altele – această experiență extinsă – a fost completată de proiecte dezvoltate în colaborare cu instituții internaționale (menționate și în răspunsul la întrebarea anterioară) precum USAID, Banca Mondiala, BERD, GIZ, Fundația Soros, PNUD etc. Am avut ocazia să contribui la promovarea exporturilor, digitalizarea serviciilor publice, elaborarea de politici publice bazate pe competitivitate și inovare, precum și la crearea de programe sustenabile pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.
Toate aceste inițiative mi-au oferit o perspectivă profundă asupra proceselor de reformă și modernizare, precum și capacitatea de a adapta soluții globale la realitățile locale, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a economiilor și consolidarea rezilienței instituționale.
Florin Gh. Iliescu: – Care sunt la acest moment Proiectele majore pe care le dezvolți în Republica Moldova, și cum vor putea ele contribui la accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, proces complicat, prin care și România a trecut, dar perfect justificat pentru viitorul Basarabiei?
Sergiu Botezatu: – În prezent, una dintre direcțiile prioritare ale activității mele constă în sprijinirea transformării digitale a sectorului protecției sociale, un domeniu cheie în procesul de apropiere a Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene. Se lucrează intens cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru ca acest sistem să permită Guvernului să răspundă eficient și anticipativ, oferind sprijin direcționat familiilor vulnerabile, fără a depinde de intervenții externe sau procese birocratice anevoioase. Migrarea platformei digitale sociale pe infrastructura guvernamentală MCloud și integrarea acesteia cu bazele de date naționale prin MConnect sunt inițiative digitale majore, care vor contribui la consolidarea unui sistem social transparent, interoperabil și rezilient.
Pe lângă reformele în domeniul social, coordonez și elaborarea foii de parcurs pentru ajustarea sectorului agricol la cerințele Uniunii Europene, în special la cele stabilite în cadrul Capitolului 11 al acquis-ului comunitar, care reglementează agricultura și dezvoltarea rurală. Acest capitol impune standarde stricte și presupune adaptarea la Politica Agricolă Comună (PAC), una dintre cele mai complexe politici ale Uniunii.
În acest context, împreună cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare dezvoltăm un set de instrumente fundamentale pentru implementarea PAC în Republica Moldova: Registrul Fermierilor – pentru evidența unică a producătorilor agricoli, LPIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole) – pentru cartografierea și validarea terenurilor agricole, IACS (Sistemul Integrat de Administrare și Control) – pentru gestionarea și monitorizarea cererilor de subvenții, și FSDN (Rețeaua de Date Contabile Agricole) – pentru colectarea datelor statistice relevante.
În acest context, am reușit cu succes să lansăm Registrul Fermierilor nou, la nivel de pilot, cu înregistrarea inițială a circa 20.000 de fermieri. Însă acest pas reprezintă doar începutul unui proces amplu. În funcție de disponibilitatea fondurilor, este extrem de important să extindem acest succes transformațional la nivel național, prin operaționalizarea completă a tuturor sistemelor digitale menționate fiindcă aceste instrumente sunt esențiale pentru implementarea corectă a PAC în Republica Moldova.
Implementarea acestor sisteme este o condiție esențială pentru ca fermierii moldoveni să poată beneficia de plăți directe și subvenții europene odată cu obținerea statutului de membru UE. Examenul de conformitate în domeniul agricol este considerat unul dintre cele mai dificile, întrucât necesită nu doar adaptare legislativă, ci și consolidarea instituțională și tehnologică.
Prin urmare, proiectele pe care le conduc contribuie direct la închiderea decalajului instituțional și tehnic față de standardele europene, atât în domeniul social, cât și în cel agricol, poziționând Republica Moldova ca un candidat pregătit și capabil să își asume responsabilitățile unui stat membru al Uniunii Europene.
Florin Gh. Iliescu: – După aceste aspecte de natură profesională aș dori să trecem la partea ta de hobby, poezia. Când ai început să scrii primele versuri și cum a fost debutul tău în poezie?
Sergiu Botezatu: – Poezia a început pentru mine în copilărie, dar s-a conturat în adolescență, ca o nevoie profundă de exprimare a trăirilor interioare, pe fondul unui context politic și emoțional marcat de lupta pentru independență și afirmare națională. Primele versuri au fost impregnate de spirit patriotic, un amestec de speranță și gravitate, de angajament și vis. Pe măsură ce am evoluat, poezia mea a devenit mai lirică, mai filosofică, apoi a explorat și universul copilăriei, dând naștere unor volume dedicate celor mici.
Pentru mine, poezia nu este doar o formă de exprimare artistică, ci și un instrument de reflecție asupra sinelui, asupra memoriei colective și asupra prezentului tulbure. Este un dialog cu timpul – cu ceea ce a fost, cu ceea ce este și cu ceea ce poate deveni. Poemele mele sunt ancore în realitatea istorică, dar și punți către o dimensiune metafizică. Mă inspir din tăcerile adânci ale sufletului, din lumina fragilă a copilăriei, din tumultul cotidian, dar și din idealul unei lumi armonioase, în care cuvântul vindecă și luminează.
Debutul publicistic l-am avut în paginile revistelor literare locale, dar consacrarea a venit odată cu publicarea primelor volume, care au fost primite cu deschidere atât în Republica Moldova, cât și în România. Calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din ambele țări mi-a oferit contextul necesar pentru a dialoga cu alți creatori și pentru a contribui la promovarea valorilor culturale românești.
Poetul din mine coexistă în echilibru cu economistul și expertul în politici publice. Dacă în cariera profesională construiesc strategii, în poezie construiesc sensuri. Dacă în economie măsor impactul în cifre, în poezie îl simt în ecoul tăcerii. Este un echilibru care m-a însoțit în toate etapele vieții și care îmi dă forță, claritate și speranță.
Poezia rămâne pentru mine un refugiu, dar și o datorie – de a da glas frumosului, de a îmblânzi realitatea și de a reaminti, în mijlocul tuturor crizelor, că sufletul uman este capabil să creeze lumină din întuneric.
Florin Gh. Iliescu: – De altfel, chiar și colaborarea dintre noi doi a început prin promovarea volumelor tale de poezii dedicate copiilor: “Ce e bine și ce e rău“ și “Grijă pentru Pământ”, a căror lansari au avut loc la Bistrița, la 23 ianuarie 2019, și apoi la Chișinău, de ziua copilului, 1 Iunie. Aceste , foarte frumos ilustrate cu desene sugestive, au ajuns la mii de copii de la grădinițe și școli din România și Republica Moldova. Detaliezi puțin, dacă te rog?
Sergiu Botezatu: – Volumele „Ce e bine și ce e rău” și „Grijă pentru Pământ” reprezintă pentru mine o expresie sinceră a dorinței de a contribui la educația morală și ecologică a noilor generații. Aceste cărți nu sunt simple exerciții poetice, ci adevărate mesaje civice adresate copiilor, concepute pentru a cultiva în ei valorile binelui, respectului, grijii pentru natură și responsabilității colective.
Lansările de la Bistrița, pe 23 ianuarie 2019, și apoi de la Chișinău, cu ocazia Zilei Copilului – 1 iunie, au fost evenimente de o încărcătură emoțională aparte. În aceste momente am simțit cu adevărat cum poezia poate deveni un pod între comunități, între oameni de pe ambele maluri ale Prutului, dar si ale Nistrului. Au fost lansări în care s-au împletit sensibilitatea artistică, dragostea pentru copii și solidaritatea umană.
Ceea ce a urmat a fost cu adevărat impresionant: cu sprijinul Clubului Rotary Bistrița Nosa și al Clubului Rotary Chișinău, mii de copii din grădinițele și școlile din România și Republica Moldova au primit aceste volume ilustrate cu desene sugestive. Ele au devenit parte a unui demers educativ transfrontalier, un exemplu concret de cum literatura poate susține formarea valorilor fundamentale încă de la cele mai fragede vârste.
Sunt profund recunoscător, dragă Florin, pentru susținerea ta entuziastă și generoasă, pentru viziunea împărtășită și pentru determinarea cu care ai făcut posibilă această inițiativă. La fel de recunoscător sunt și față de sprijinul Cluburilor Rotary implicate – un sprijin care a depășit granițele unei simple colaborări și s-a transformat în două proiecte Rotariene Districtuale de impact: „Poezia unește malurile” și „Grijă pentru Pământ”. Aceste proiecte au oferit un cadru organizat, sustenabil și coerent de distribuire a acestor mesaje poetice și educative către copii din medii diverse.
A fost o onoare să colaborăm în acest efort comun și o bucurie să văd cum cuvintele mele prind viață în mâinile copiilor, devenind nu doar lectură, ci și inspirație.
Sprijinul constant al Rotary în astfel de inițiative culturale și educaționale este de o valoare inestimabilă. Cred cu tărie că doar prin astfel de parteneriate între artă, societate civilă și comunitate putem construi o lume mai empatică, mai conștientă și mai dreaptă. Aceste volume nu sunt doar pagini tipărite, ci semințe de lumină, semănate în sufletele celor mici, cu speranța că vor rodi în oameni mai buni.
Florin Gh. Iliescu: – Tot în ianuarie 2019 am participat împreună, la Alba Iulia, la lansarea volumului tău de poezii: “Lumina Centenarului“, dedicat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Te rog să ne spui mai multe despre acest volum, dar și despre colaborările tale cu organizații culturale din România și Republica Moldova, în calitatea ta de membru al Uniunii Scriitorilor din aceste țări.
Sergiu Botezatu: – Volumul „Lumina Centenarului”, lansat în ianuarie 2019 la Alba Iulia, a fost o încununare a unei reflecții profunde și personale asupra ideii de unitate, identitate și destin național. Dedicat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, acest volum poetic nu este doar un omagiu istoric, ci și o mărturisire lirică despre continuitatea sufletească a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Emoția acelui moment – de a lansa această lucrare în orașul-simbol al Unirii – rămâne vie în memoria mea ca un gest de asumare literară și civică.
Până atunci, dar și în anii care au urmat, am continuat permanent acest parcurs poetic prin volume precum „Plimbări prin lumină”, „Lumina unei priviri”, „La un pas de sine” și „Daciada – Getica-Dava”, fiecare dintre ele explorând, prin alte unghiuri și tonalități, dialogul meu interior cu timpul, cu valorile noastre culturale, cu spațiul identitar românesc. Fiecare volum a fost o călătorie în lumină și prin lumină, o încercare de a înțelege și de a reda, în cuvinte simple și sincere, complexitatea umană și frumusețea tăcută a apartenenței.
Colaborările mele cu Uniunea Scriitorilor din România și Republica Moldova au fost esențiale în această evoluție literară. Afilierile și participarea la evenimentele organizate de aceste instituții mi-au oferit nu doar vizibilitate, ci și un spațiu de dialog creativ cu scriitori remarcabili, critici literari, promotori culturali. Am fost onorat ca unele dintre creațiile mele să fie incluse în antologii literare importante și prezentate în cadrul unor saloane de carte, festivaluri și emisiuni culturale.
De asemenea, am avut ocazia de a fi publicat în numeroase antologii literare de pe ambele maluri ale Prutului, contribuind astfel la o punte literară durabilă între comunitățile culturale din România și Republica Moldova. Multe dintre aceste apariții editoriale au fost însoțite de aprecieri critice, diplome de excelență și premii literare obținute în cadrul concursurilor naționale și internaționale, fapt ce a întărit sentimentul de responsabilitate și motivația de a continua această muncă de suflet.
Mai mult decât atât, am avut privilegiul de a participa la inițiative și proiecte comune cu organizații culturale din România – inclusiv în orașe precum Bistrița, Alba Iulia, Iași, Brașov, Timișoara, Suceava – dar și din Republica Moldova, în Chișinău, Soroca, Cahul. Aceste colaborări nu au fost doar oportunități de promovare, ci adevărate punți de cultură și solidaritate spirituală între cele două state românești.
Sunt profund recunoscător tuturor celor care mi-au fost alături în această călătorie poetică: editorilor, ilustratorilor, organizatorilor de evenimente, cititorilor și prietenilor din lumea literară. Le port tuturor recunoștință pentru încrederea, încurajarea și deschiderea cu care au primit mesajul poetic pe care îl transmit.
Aduc mulțumiri speciale domnului Florin Mărginean, președinte al Clubului Rotary Alba Iulia la acel moment și ulterior Guvernator Districtual, pentru susținerea generoasă și implicarea activă în promovarea volumului „Lumina Centenarului”. De asemenea, îți mulțumesc din suflet ție Florin pentru prietenia constantă și sprijinul cultural de durată. Cred cu tărie că poezia nu este doar un refugiu, ci și o formă de construcție tăcută, dar durabilă, a unei conștiințe colective întemeiate pe lumină, memorie și iubire de neam.
Florin Gh. Iliescu: – Te rog, de asemenea, să ne prezinți și acțiunile sau proiectele tale în domeniul mișcării Rotariene, în care ești implicat de mult timp, cu efecte pozitive asupra comunităților din Republica Moldova și din România.
Sergiu Botezatu: – Sunt membru activ în Clubul Rotary de peste un deceniu și am avut privilegiul de a contribui la proiecte care au generat un impact pozitiv și durabil asupra comunităților din Republica Moldova și România. În cadrul mișcării rotariene, am inițiat și coordonat mai multe proiecte districtuale de anvergură, cum ar fi „Poezia unește malurile”, „Grija pentru Pământ” și „Lumina Centenarului”.
După cum am menționat anterior, proiectul „Poezia unește malurile” a adus mii de exemplare din volumul „Ce e bine și ce-i rău” în mâinile copiilor din grădinițele și școlile de pe ambele maluri ale Prutului și Nistrului, promovând valori morale și educaționale esențiale prin poezie ilustrată. „Grija pentru Pământ” a inspirat comunitățile să protejeze mediul, prin distribuirea a mii de volume și organizarea de activități ecologice, inclusiv plantări de copaci în parcuri și păduri din România și Republica Moldova.
„Lumina Centenarului” a fost un moment rotarian deosebit, organizat in ianuarie 2019 la Alba Iulia, marcând Marea Unire de la 1 decembrie 1918 printr-un eveniment cultural de amploare, cu implicarea a sute de rotarieni și prieteni ai Rotary din întreaga țară. Susținerea Cluburilor Rotary Bistrița Nosa și Rotary Chișinău s-a transformat, în timp, în proiecte districtuale recunoscute și apreciate.
În perioada 2023–2024, în calitate de Președinte al Rotary eClub of Moldova International, am implementat mai multe inițiative transformaționale. Două proiecte finanțate prin Rotary Global Grant au fost remarcate atât de Rotary International, cât și de beneficiari: contribuția la achiziționarea unei ambulanțe motociclete pentru zonele afectate de cutremurul devastator din Turcia și construirea unor facilități sanitare moderne în 12 școli din Republica Moldova – proiect ce a inspirat Guvernul să extindă modelul în toate școlile țării.
De asemenea, sunt Ambasador al mișcării „Învingem Fibroza Chistică” și susțin activ Asociația omonimă din Moldova. Clubul nostru încearcă să ofere ajutor ori de câte ori este nevoie – prin acțiuni de caritate, sprijin logistic, campanii de sensibilizare sau donații directe.
Aceste inițiative reflectă angajamentul constant față de valorile Rotary și credința că, prin acțiune comună, putem face o diferență reală în viața comunităților noastre.
Florin Gh. Iliescu: – Care sunt planurile tale de viitor, atât pe plan profesional, cât și pe plan cultural, de scriitor, în aceste vremuri destul de complicate și tensionate, în zona în care trăim?
Sergiu Botezatu: – În plan profesional, îmi propun să amplific contribuția mea la modernizarea, digitalizarea și creșterea nivelului de inovativitate al societății moldovenești, accelerând astfel integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Cred cu tărie că transformarea digitală a administrației publice, consolidarea capacităților instituționale și aplicarea standardelor europene în domenii-cheie precum protecția socială, agricultura, educația și guvernanța economică sunt esențiale pentru acest parcurs. Voi continua să susțin proiecte strategice ce vizează interoperabilitatea sistemelor naționale, automatizarea serviciilor publice, dar și dezvoltarea de soluții digitale anticipative pentru gestionarea crizelor – toate acestea plasând cetățeanul în centrul politicilor publice. Cred cu tărie că astfel de proiecte indirect vor da un nou imbold dezvoltării accelerate al sectorului TIC, dar si sectorului economic din Republica Moldova.
De asemenea, îmi doresc să extind colaborările internaționale cu parteneri strategici din UE, SUA, Asia Centrală și regiunea Balcanilor pentru a atrage expertiză și investiții în domenii emergente. Îmi propun să contribui activ la inițiativele de cercetare-dezvoltare, sprijinirea IMM-urilor inovative și promovarea antreprenoriatului social, care pot genera impact sustenabil și o economie mai rezilientă.
Pe plan cultural, continui să-mi cultiv pasiunea pentru poezie și scris. Lucrez la un nou volum de poezie filosofică, în care explorez teme precum identitatea, sensul memoriei colective și dialogul interior al omului contemporan cu lumea haotică în care trăiește. În paralel, pregătesc o serie de eseuri ce tratează subiecte legate de limbă, apartenență culturală, migrație, dar și raportarea la istorie dintr-o perspectivă profund umanistă. Consider că literatura – și mai ales poezia – are menirea de a reînnoda firele subtile ale sensului într-o lume fragmentată, oferind atât alinare, cât și luciditate.
Sper să extind prezența în antologii literare de prestigiu, să continui colaborările transfrontaliere cu organizații culturale din România, Republica Moldova și diaspora românească, și să lansez evenimente de promovare a culturii scrise în școli, biblioteci și centre comunitare.
Cred în forța cuvântului, în dialogul între generații și în capacitatea artei de a schimba mentalități. În aceste vremuri tensionate și pline de incertitudine, îmi doresc să rămân un actor activ al schimbării – atât prin proiecte transformatoare, cât și printr-un discurs literar coerent, sincer și angajat în construirea unui viitor comun mai bun.
Florin Gh. Iliescu: – Îți mulțumim mult pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre și îți dorim mult succes în continuare.
Sergiu Botezatu: – Doresc să adresez și eu mulțumiri sincere echipei care a făcut posibil acest interviu și, în mod special, ție Florin și domnului Mihai Talpoș, pentru profesionalismul, prietenia și susținerea constantă. A fost o reală plăcere să reflectez, prin întrebările primite de la tine, asupra traseului meu profesional și literar, asupra proiectelor care mi-au marcat parcursul și asupra visurilor care continuă să mă inspire. Astfel de dialoguri, încărcate de substanță și empatie, nu doar că luminează reperele unei biografii, ci creează punți de sens și valori comune. Sper ca acest interviu să contribuie la cunoaștere reciprocă și, de ce nu, la noi inițiative comune dedicate jurnalismului social, binelui public și spiritului cultural românesc.
