AcasăȘtiriEditorial, Opinie & AnalizăEditorial | Înțelepciune în politica românească? Utopie ușor demonstrabilă.

Editorial | Înțelepciune în politica românească? Utopie ușor demonstrabilă.

Ipoteza 1:

Se spune că: “începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu”.  Înțelepciunea este de fapt o însușire omenească dăruită de Dumnezeu, prin care omul cunoaște, pătrunde și practică binele [1].

Teoria formulată în baza ipotezei 1:

Politicienii români nu au frică de Dumnezeu, atâta timp cât măsurile de austeritate pe care le iau îi vizează exclusiv pe ceilalți, nu și pe ei înșiși. Plăți suplimentare de CASS pentru pensionari, taxă de boală pentru bolnavii oncologici, taxă pentru concediul de îngrijire a copilului și câte și mai câte, sunt dovezi indubitabile ale faptului că “strigătul săracului” nu este deloc ascultat de către politicienii noștri. Prea puțini (dintre politicieni) își pun (cu adevărat) problema reducerii privilegiilor ce “li se cuvin”.

Numai că, ceea ce uită politicienii români este faptul că înțelepciunea biblică ne avertizează – magistral – așa: “Cel ce-și astupă urechea la strigătul săracului va striga și el, dar nu i se va răspunde” (Proverbe 21, 13).

Ipoteza 2:

Termenul care e tradus în mod tradițional prin “înțelepciune” vine din ebraică (“hokhma”), principalul său sens fiind acela care se referă concret la “pricepere” sau “abilitate”. Este vorba de o abilitate care poate fi folosită, desigur, spre bine sau spre rău [1].

Teoria formulată în baza ipotezei 2:

Starea nației noastre este cea care este astăzi datorită “priceperii” politicienilor care au condus țara de la Revoluția din 1989 încoace. Din păcate, aceeași “pricepere” ne este prezentată că fiind singura capabilă să ne scoată din marasmul în care ne aflăm. Personaje “reinventate” sau “readuse la viață”, care și-au demonstrat deja abilitățile de conducere “deosebite”, ne prezintă “adevărul crud” în care ne aflăm și ne dau soluții de ieșire din criză. Adevărul a devenit un “bun” care nu mai poate fi nici măcar cumpărat de către bieții români. Politicienii însă, au găsit metodele “inovatoare” de a cumpăra “învățătură” și “pricepere”, demonstrându-le mereu cu diplome, care mai de care mai “credibile”.

Nimeni (dintre politicieni) nu mai pomenește însă despre jaful continuu la care a fost supusă această țară de câteva decenii. Numai că, ceea ce uită politicienii români este faptul că înțelepciunea biblică ne avertizează – magistral – așa: “Cine-și jefuiește tatăl și mama și spune că nu-i păcat, acela e tovarăș cu tâlharul” (Proverbe 28, 24).

Ipoteza 3:

O tradiție veche a antichității, care avea valențe deopotrivă simbolice și practice, era aceea de a pregăti tinerii care urmau să ocupe funcții importante în comunitățile lor. Pregătirea avea la baza așa-numitele cărți “sapiențiale” și urmarea ca tinerii conducători să dobândească înțelepciunea.

Cărțile biblice, numite în mod curent “sapiențiale”, sunt: Proverbele (Pildele) lui Solomon, Iov și Ecclesiastul, la care se adaugă cele două păstrate numai în canonul Septuagintei, Înțelepciunea lui Isus Sirah (Ecclesiasticul) și Cartea Înțelepciunii. Li se mai pot alătura și așa numitele “cărți poetice”: Psalmii și Cîntarea cântărilor [1].

Teoria formulată în baza ipotezei 3:

În țara noastră, vremurile “moderne” au consacrat (din păcate) o nouă formulă de accedere la funcțiile importante. Este vorba de o formulă nicidecum bazată pe pregătire temeinică ci mai degraba bazată pe: lipsa erudiției, tupeu și ignoranță …. toate acestea ducând – în final – la un spectacol anost al neasumării.

Numai că, ceea ce uită politicienii români este faptul că înțelepciunea biblică ne avertizează – magistral – așa: “Prin înțelepciune să zidește casa, prin pricepere se întărește și prin cunoaștere i se umplu cămările de toată avuția de preț și plăcută” (Proverbe 24, 3-6).

Concluzia:

Dacă politicienii români nu vor înțelege cele mai sus demonstrate cu o precizie ce s-a dorit a fi de-a dreptul matematică, ar trebui să rețină măcar atât:

Întelepciunea adevărată o are numai Dumnezeu dar El o dăruiește oricui e dispus să o primească!

***

Bibliografie:

[1] Monica Broșteanu, Francisca Băltăceanu, 2015, “Cele mai frumoase pagini de înțelepciune biblică”, editura Humanitas, București

––––––-

Autor: Mihai Talpos

Sursa imaginii: https://www.divahair.ro/timp_liber/15-citate-despre-inelepciune-care-te-ajuta-sa-vezi-viaa-cu-ali-ochi