În ziua prăznuirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, duminică, 20 iulie 2025, Înaltpreasfințitul Serafim Joantă, Mitropolit al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a slujit la Mănăstirea Băișoara, județul Cluj, cu ocazia hramului așezământului monahal de la poalele Apusenilor.
Mănăstirea din Băișoara constituie un loc de adâncă încărcătură spirituală și un așezământ monahal aducător de liniște sufletească. Acest lucru este binecunoscut de numeroși credincioși, care alături de oficialități locale și clerici, au fost prezenți în număr mare, și în acest an, cu ocazia prăznuirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, un important reper al credinței ortodoxe.
Înaltpreasfințitul Serafim Joantă le-a adresat celor prezenți un emoționant cuvânt de învățătură, accentuând importanța rugăciunii: “să va rugați, acasă, dimineața, seara, după-masa, mergând la lucru și să aveți grijă la gândurile dumneavoastră. Gândurile se împrăștie în tot universul acesta și în toată lumea aceasta. Prin gândurile noastre, trăim în exteriorul nostru și uităm de inimă. Ori, atunci când suntem la rugăciune, trebuie să încercăm să oprim gândul din împrăștierea lui și să ne concentrăm la cuvintele rugăciunii și atuncea, rugându-ne îndelung, încetul cu încetul, mintea va coborâ în inimă și va încălzi inima. Inima se va pacifica și îl va întâlni pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu are locaș în inima fiecărui om din lumea aceasta”.
De asemenea, Înaltpreasfințitul Serafim Joantă s-a referit și la drama prin care trece poporul român, aflat sub semnul blestemului unui proces de emigrație, pe timp de pace, fără precedent în istoria omenirii. Înaltul ierarh a precizat că peste 8 milioane de români sunt astăzi în afară granițelor țării, mulți dintre aceștia îndepartându-se încet, încet, de valorile biserii ortodoxe române.
“Țara, încetul cu încetul merge spre pieire. Conform unui studiu sociologic pe care l-am citit de curând, se pare că peste numai 30 de ani, adică în 2056, poporul român nu va mai fi un popor unitar. În țara aceasta vor veni străini, iar românii vor pleca, tot mai mulți, în străinătate. Vor fi “insulițe” de români, și în România și in alte părți ale lumii și … cu timpul … toți își vor pierde identitatea lor creștină și ortodoxă, națională”, a subliniat, cu profund regret, Înaltpreasfințitul Serafim Joantă.
Răspunsurile liturgice au fost date, cu multă pricepere, de coriștii grupului psaltic “Sfântul Ioan Damaschin”, din Cluj-Napoca, dirijați de lect. univ. dr. Sorin Albu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia.
Starețul Mănăstirii Băișoara – arhimandritul Iacob Rus, a adresat, la final, un cuvânt de mulțumire tuturor celor prezenți, și în special ierarhului venit din Germania, ca să aducă – cu generozitate – un plus de simțire ortodoxă în sufletele băișorenilor. Parafrazându-l pe regretatul Mitropolit Bartolomeu, starețul a precizat că bucuria de a-l avea în mijlocul băișorenilor pe Înaltpreasfințitul Serafim Joantă a fost o bucurie la care nu ar fi sperat vreodată.
Scurt istoric al Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, din Băișoara, județul Cluj
Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Băișoara, județul Cluj, a fost înființată în anul 1994 ca schit, iar după un an a primit statut de mănăstire. La început a fost ridicată o bisericuță provizorie de lemn, iar mai apoi casa monahală, corpul de chilii și anexele gospodărești.
Între anii 1997-2008 a fost edificată biserica de zid, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia, în plan triconic cu o turlă mare deasupra naosului și alte două turle deasupra pronaosului, proiectul aparţinând inginerului Mihail Tuşa. Pridvorul exterior, deschis, este susţinut de patru coloane înfrumuseţate cu capiteluri. Biserica a fost decorată în exterior cu ceramică italiană şi frize de ipsos, fiind acoperită cu tablă de cupru şi cruci de inox pe acoperiş şi turle.
După retragerea starețului Emanuel Scarlat, la 1 septembrie 2010, actualul stareț, arhimandritul Iacob Rus, a continuat lucrarea de ctitorire a așezământului monahal. Astfel, în anul 2012, s-a pus pavimentul din piatră de granit şi travertin pe soclu. În acelaşi an, masa sfântului altar a fost înlocuită cu una din piatră de marmură, având gravaţi sfinţii evanghelişti în piatră de granit negru. În august 2022, s-au aplicat lambriuri de granit şi au fost achiziţionate o uşă masivă din lemn de stejar şi mobilierul bisericesc, acestea fiind sculptate de către Viorel Mihiş din Maramureş. În perioada 2013-2022, biserica a fost pictată în tehnica frescă, de către pictorul bisericesc Gabriel-Ştefan Solomon, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, 18 septembrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, au sfințit biserica așezământului monahal [1].
Bibliografie:
[1] Darius Echim, 2024, Articol Internet, “Hramul Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Băișoara”, sursa: https://mitropolia-clujului.ro/hramul-manastirii-sfantul-proroc-ilie-tesviteanul-din-baisoara-4/
Autor: Mihai Talpoș
Sursa imaginilor: – arhiva personală a autorului
