dr. Viorel Arghiuș, specialist în hazarde naturale și evaluări de impact asupra mediului, este lector universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România.
A fost implicat în diverse proiecte de cercetare axate în principal pe provocările de mediu și reducerea riscului de dezastre provocate de inundații. De asemenea, a lucrat (recent) ca expert independent pentru Banca Mondială, oferind recomandări privind managementul riscului de inundații, pentru Strategia Națională de Reducere a Riscului de Dezastre a României pentru perioada 2023-2025.
Preocupările constante ale domnului dr. Viorel Arghiuș pe zona proiectelor de cercetare de anvergură, precum și colaborările sale cu prestigioase instituții internaționale, reflectă angajamentul remarcabil pe care cadrul universitar clujean îl are față de identificarea și soluționarea provocărilor de mediu actuale. Contribuțiile sale aduc valoare reală atât mediului academic transilvănean, cât și strategiilor de gestionare a riscurilor la nivel național.
Îi mulțumim domnului dr. Viorel Arghiuș, că a avut amabilitatea să răspundă, pentru cititorii Paginii Sociale, întrebărilor noastre, oferindu-ne șansa de a face o interesantă incursiune în problematici atât de stringente ale mediului, precum: perspectivele aprofundate privind evaluarea impactului de mediu și reducerea riscului de dezastre naturale, în special în contextul inundațiilor sau a secetei prelungite.
Florin Gh. Iliescu: – Anul acesta am avut ocazia să ne cunoaștem participând împreună la “Școala de vară”, organizată de Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB Cluj-Napoca, la Stațiunea Științifică Coronini, situată pe malul Dunării, unde au fost desfășurate mai multe activități de natură teoretică (prezentări și analize), precum și acțiuni practice (prelevări de probe, analizele lor și observații în teren). Acum, după trecerea câtorva săptămâni bune de la acel moment, care ar fi – din punctul tău de vedere, ca specialist în „Meteorologie, Climatologie, Hidrologie” – principalele realizari ale acelor zile de lucru în comun cu studenții și specialiștii de la GeoEcoMar București, dar și cu colegii tăi de facultate?
Viorel Arghiuș: – Participarea la „Școala de vară” de la Stațiunea Științifică Coronini a fost o experiență deosebit de utilă, mai ales pentru studenți și a fost foarte bine organizată. Am apreciat îmbinarea activităților teoretice cu cele practice, care au oferit o perspectivă aplicată asupra fenomenelor hidrologice și climatice studiate și nu numai. Colaborarea cu studenții, colegii de facultate și specialiștii de la GeoEcoMar București a fost foarte constructivă și a generat schimburi de idei valoroase. Consider că acele zile au contribuit nu doar la consolidarea cunoștințelor de specialitate, ci și la întărirea spiritului de echipă și a deschiderii mai largi către cercetare interdisciplinară.
Florin Gh. Iliescu: – Anul 2025 se anunță, din punct de vedere statistic, cu efecte tot mai severe cauzate de schimbările climatice; luna iulie a fost a treia lună ca medie de temperatură din înregistrările făcute de-a lungul timpului pe Pământ, incendii de pădure în țările mediteraneene, dar și în sudul României, secetă în solurile din majoritatea țărilor europene, inclusiv România, unde a depășit 51% din terenurile existente. Care sunt tendințele în acest sens, pe baza datelor anterioare și ce ne va oferi viitorul apropiat?
Viorel Arghiuș: – Între 1961 și 2024, România a înregistrat o creștere de peste 2°C a temperaturii medii anuale, sensibil mai mult decât media globală. La nivel european, anul 2025 a evidențiat valori alarmante ale incendiilor de pădure, cu circa un milion de hectare arse până la această dată, fiind cel mai grav sezon de când se colectează sistematic date, iar valuri de căldură au fost excepțional de multe și intense, cu mii de decese estimate în mai multe orașe europene.
Cele mai afectate regiuni din țară, conform proiecțiilor viitoare, se așteaptă a fi cele sud și sud-est unde se estimează o creștere a valurilor de căldură cu până la 5-6 episoade în plus pe an, față de perioada preindustrială, iar durata acestora cu peste 40 zile anual până în 2050. Această creștere s-a accentuat semnificativ în ultimele 2 decenii, fiind evidențiată și prin consecințele asociate (diminuarea rezervelor de apă subterane, secete și incendii de vegetație tot mai frecvente etc.)
Florin Gh. Iliescu: – Schimbările climatice ne afectează viața cotidiană de la confortul termic individual, indicele de temperatură-umezeală, la perioadele de secetă sau inundații în zone mai restrânse sau mai mari, până la boli care pot fi aduse de insecte sau animale care migrează datorită acestor fenomene și spre țările din zona noastră de Europa. Cum este afectată populația din Transilvania și care sunt schimbările majore semnalate în analizele și studiile de cercetare pe care le dezvolți și urmărești?
Viorel Arghiuș: – Deși nu sunt implicat în astfel de studii (adică impactul asupra vieții cotidiene), din informațiile pe care le dețin, populația Transilvaniei și nu numai, resimte deja în mod direct efectele schimbărilor climatice mai ales în zonele urbane unde efectul încălzirii globale este amplificat de efectul de ,,insulă de căldură urbană”.
Indicele de temperatură-umezeală atinge tot mai frecvent valori critice (80 unități) în lunile de vară (mai ales în Câmpia de Vest și spațiul depresionar Alba Iulia-Sebeș), ceea ce crește riscurile pentru persoanele vulnerabile (vârstnici, copii, bolnavi, cronici).
În același timp, secetele prelungite pun presiune pe agricultură (mai ales pe culturile de porumb), într-o regiune în care sistemele de irigații aproape nu există, pentru că în trecut nu exista deficit pluviometric decât izolat pentru a reclama astfel de investiții.
Pe de altă parte, regiunile de deal și de munte se confruntă tot mai des cu fenomene extreme precum ploi abundente și de mare intensitate care conduc la inundații rapide (flash-floods), iar în localități la inundații urbane în condițiile în care indicii vechi de proiectare ai canalizărilor nu mai țin pasul cu tendințele intensităților maxime ale precipitațiilor.
Ce trebuie accentuat este faptul că schimbările climatice nu mai sunt doar un scenariu viitor, ci o realitate actuală, care influențează viața de zi cu zi și pentru care trebuie să ne adaptăm. Adaptarea presupune într-adevăr costuri mari, dar dacă măsurile nu se implementează din timp, daunele viitoare pot depăși cu mult sumele investite în adaptare.
Florin Gh. Iliescu: – Efectele schimbărilor climatice afectează și resursele de apă care sunt necesare asigurării serviciilor de apă potabilă oferite consumatorilor, dar mai ales nevoile de apă pentru agricultură, care este cel mai mare consumator de apă dulce, 70% din consumul global de apă. Cum s-ar putea acționa în acest sens, în mod proactiv și nu post factum?
Viorel Arghiuș: – Gestionarea resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice trebuie să fie orientată într-adevăr spre prevenție și adaptare. La nivel urban și rural, este importantă reducerea risipei prin reabilitarea rețelelor de distribuție și prin promovarea de politici de consum responsabil. În agricultură se pot menționa câteva direcții majore de acțiune, precum: modernizarea infrastructurii de irigații pentru a reduce pierderile; utilizarea unor tehnologii inteligente care optimizează consumul de apă, similar cu tehnicile din Israel, care este țara cu cel mai eficient management al resurselor de apă din lume; dezvoltarea unor culturi mai rezistente la secetă etc.
Pe de altă parte, pe fondul schimbărilor în tiparul precipitațiilor (ploi tot mai puține, mai ales în sezonul cald, dar mai intense) este necesară construcția de acumulări și rezervoare suplimentare pentru stocarea apei, dar și pentru reducerea riscului de inundare. Nu în ultimul rând, refacerea zonelor umede naturale poate contribui la echilibrarea resurselor în perioadele secetoase și aduce în plus și contribuții la creșterea biodiversității.
Florin Gh. Iliescu: – Pornind de la rolul tău de cadru didactic la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB Cluj-Napoca, de la temele și proiectele de cercetare elaborate în timp, dar și de la experiența profesională din proiectele de consultanță la care ai participat, cum crezi că ar trebui să funcționeze relația domeniului academic cu mediul economic, cum s-ar putea pune în practică cunoștințele voastre științifice, cu nevoile practice ale companiilor private și ale populației în general?
Viorel Arghiuș: – Relația dintre mediul academic și cel economic ar trebui să fie una de parteneriat activ, bazată pe transfer reciproc de cunoștințe și soluții aplicabile. Un exemplu mai familiar mie, este cel al studiilor climatologice și hidrologice care pot sprijini companiile din agricultură sau energie în adaptarea la schimbările climatice. În final, beneficiile cooperării eficiente dintre mediul academic și cel economic se întorc și la populație, prin servicii mai eficiente, costuri mai reduse și soluții sustenabile la provocările actuale.
Florin Gh. Iliescu: – Mulțumim încă o dată pentru timpul acordat și pentru perspectivele împărtășite. A fost o plăcere să dialogam și sperăm ca acest interviu să fie doar un început de relație de colaborare, interesul cititorilor fiind în continuă creștere, în ceea ce privește problematicile legate de mediu.
Sursa imaginii: arhiva personală a autorului
