Tihna toamnei,
Pacea verii,
Se pogoară-n crucea serii
În livezi.
Frămîntare, sărbătoare,
Vetrele cobor din soare
Și se-așază pe pămînt;
Semn, zidire lucru sfînt.
El Sînedru, zmău ce moare
Și el zmăul ce renaște,
El păstor și porc din basme;
Brad în flăcări,
Toamna lumii,
Frumuseți, visări, fantasme.
Roata fetelor cu daruri
– Hai la focu lui Sîmedru –
Și flăcăi călcînd pe jaruri:
Toți se-ncarcă de dorințe
Și de tainici juruințe
Ce vor fierbe sub omătul
Ce va potopi pomătul.
Bradul ars, ofrandă veche,
Făt Frumos își ia pereche
Și în suflet cu Sînedru
Să-și clădească tetraedrul
Celor patru anotimpuri
Ce vor naște și vor coace;
Bobul grîului din cîmpuri.
Bob de grîu
Sânedru falnic,
Precum bradul ars în praznic,
Lume nouă
Lume veche,
Împărțită azi în două,
Una caldă, una rece,
Dar o veșnică pereche.
Autor: Stelian V. Păcurar, fragment din volumul intitulat „Calea legii lui unu”, apărut în anul 2025 la editura Napoca Star din Cluj-Napoca
Sursa imaginii: https://www.ziromania.ro/traditii-si-obiceiuri-romanesti-de-toamna/
