Pe vremea regimului comunist, a venit odată un profesor la Preacuviosul Nicodim Bujor, de la Sfânta Mănăstire Cernica, și i-a spus așa:
~ Părinte, un elev de-al meu, m-a întrebat deunăzi dacă ar putea să ia bilet de călătorie și pentru îngerașul său, iar eu nu am știut ce să îi răspund.
Fără să stea pe gânduri, Preacuviosul îi răspunse:
~ Poate să îi ia! Știi că eu am făcut așa? Se întâmpla când am avut de făcut o călătorie primejdioasă, fiind urmărit de niște oameni care doreau să mă compromită (se referea la niște agenți de securitate).
Tâlcuire:
Preacuviosul Nicodim Bujor era convins că ajutorul divin vine negreșit la cei care se roagă și cred. Și nu vine oricum, ci prin anumite minuni care se petrec numai atunci când omul este complet depășit de situație.
Astfel de minuni marcaseră și viața Preacuviosului într-atât încât convingerea lui că suntem însoțiți și ajutați de Puterile Celeste se manifesta în diverse forme și ocazii.
Atunci când avea musafiri și se pregătea să le vorbească, după ce toți se așezau, nu de puține ori spunea: “Un scaun și pentru Mântuitorul …”
În altă ocazie, cu naturalețe și multă smerenie, în timp ce îi miruia pe vizitatorii săi, a spus: “Știți că Mântuitorul este prezent?” și după un scurt răgaz a continuat: “Ne va spune … eram și Eu cu voi, dar pe Mine nu M-ați miruit. Dar cum să Te miruim Doamne, când Tu ești Mirul?”
Sursa informației: volumul intitulat “Părintele Nicodim Bujor”, apărut la Editura Bizantină, în anul 2019, autor Prof. Dr. Daniel Rolea
Sursa imaginii: https://cuvantstudentesc.usv.ro/cultural/un-bilet-de-tren/
